Paradoxul e că nu am început acum şi nici nu ştiu când are să se sfârşească.
Puţinele cuvinte de aici nu vor fi nici început dar nici continuare căci punctuaţia am pierdut+o undeva, ascunsă de vicisitudinile vieţii. Trebuia să fac acest pas, să rabufnească undeva cuvântul care ne eliberează.
De ce un blog? E mai ieftin decât o carte şi mai accesibil decât o scrisoare ce prinde mucegai în timp. Nu e şi nici nu poate înlocui adevărul dar poate ridica măcar o sprânceană.
Puţinele cuvinte de aici nu vor fi nici început dar nici continuare căci punctuaţia am pierdut+o undeva, ascunsă de vicisitudinile vieţii. Trebuia să fac acest pas, să rabufnească undeva cuvântul care ne eliberează.
De ce un blog? E mai ieftin decât o carte şi mai accesibil decât o scrisoare ce prinde mucegai în timp. Nu e şi nici nu poate înlocui adevărul dar poate ridica măcar o sprânceană.
ceea ce contează e numai ceea ce spui, nu întotdeauna ce rămâne în cortex.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu